titlu-evaluare-impact

Bilant de mediu

Procedura de realizare a bilanturilor de mediu

Ordinul nr. 184 din 21 septembrie 1997 pentru aprobarea Procedurii de realizare a bilanturilor de mediu, detaliaza procedura de realizare, tipurile, domeniile si continutul bilanturilor de mediu cerute in procesul de autorizare.
La stabilirea domeniului bilanturilor de mediu, ce urmeaza a fi efectuate, se vor avea in vedere urmatoarele:
a) cele trei tipuri de bilanturi de mediu (nivel 0, I si II) nu se exclud reciproc si pot fi efectuate consecutiv sau concomitent, conform prevederilor prezentului ordin;
b) cand prevederile Legii nr. 137/1995 impun solicitarea unui bilant de mediu, iar autoritatea de mediu competenta considera putin probabila existenta unui impact de mediu al amplasamentului, se va solicita efectuarea unui bilant de mediu nivel 0;
c) daca un bilant de mediu nivel 0 confirma ca nu exista nici un impact de mediu de la amplasament, nu se va solicita efectuarea unui alt nivel (nivel I sau II) de bilant de mediu sau a unei evaluari a riscului pe acest amplasament;
d) daca bilantul de mediu nivel 0 releva existenta unui impact potential de mediu pe amplasament, autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite continuarea evaluarii prin efectuarea cel putin a bilantului de mediu nivel I;
e) daca autoritatea de mediu competenta considera ca un bilant de mediu nivel I prezinta informatii insuficiente pentru a cuantifica impactul de mediu sau daca la analiza unei solicitari de autorizare se considera ca un amplasament are un impact potential de mediu, autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite efectuarea bilantului de mediu nivel II. In situatiile cand aceasta decizie a fost luata inainte de executarea nivelului I al bilantului de mediu, trebuie executate atat bilantul de mediu nivel I, cat si bilantul de mediu nivel II;
f) la constatarea poluarii provenite de la un amplasament si caracterizata prin depasirea unuia sau mai multor praguri de interventie prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului, autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite executarea unei evaluari a riscului. Evaluarea riscului se bazeaza pe gradul de poluare masurat pe amplasament si va cuantifica semnificatia acestuia relativa la impactul asupra mediului;
g) rezultatele analizelor obtinute se vor compara cu prevederile reglementarilor si normelor relevante; in lipsa unor astfel de reglementari sau norme, se vor folosi spre comparare normele sau instructiunile internationale corespunzatoare, optiunea folosita urmand a fi justificata de executantul bilantului de mediu;
h) o data cu cererea de autorizare, titularul unui amplasament poate inainta autoritatii de mediu competente orice nivel de bilant de mediu, daca considera necesar. In urma analizei documentelor prezentate, autoritatea de mediu competenta poate stabili necesitatea unui nivel aditional de bilant de mediu.
Bilantul de mediu nivel 0 pentru procedura de autorizare
Bilantul de mediu nivel 0 reprezinta cerinta minima pentru situatiile in care prin lege este prevazuta necesitatea prezentarii unui bilant de mediu; acesta va fi inaintat autoritatii de mediu competente.
Realizarea bilantului de mediu nivel 0 va avea in vedere urmatoarele:
a) un bilant de mediu nivel 0 trebuie sa corespunda ca forma si continut anexei A.1 din Ordinul nr. 184 din 21 septembrie 1997, iar informatiile prezentate vor fi sustinute cu documente;
b) autorul bilantului de mediu nivel 0 trebuie sa constate starea amplasamentului si a imprejurimilor lui si sa prezinte, la cererea autoritatilor de mediu competente, dovezi fotografice privind constatarile mentionate;
c) bilantul de mediu nivel 0 trebuie sa analizeze atat folosinta actuala, cat si folosinta trecuta a terenurilor din zona amplasamentului.
Procesul de analizare a bilantului de mediu nivel 0 implica urmatoarele aspecte:
a) autoritatea de mediu competenta va executa o analiza preliminara a bilantului de mediu nivel 0 si se va asigura ca s-au completat corespunzator toate punctele. Cand nu este satisfacuta aceasta conditie, bilantul de mediu nivel 0 va fi respins, iar respingerea, insotita de motivatia acesteia, va fi comunicata in scris titularului;
b) daca un bilant de mediu nivel 0 este acceptat la analiza preliminara, autoritatea de mediu competenta va analiza daca materialul furnizat include suficiente informatii pentru a confirma absenta impactului de mediu de pe amplasament. Daca bilantul de mediu nivel 0 este satisfacator si autoritatea de mediu competenta nu considera necesara continuarea evaluarii impactului cu un bilant de mediu nivel I sau II sau cu o evaluare a riscului, se va considera satisfacuta cerinta pentru un bilant de mediu.
c) daca bilantul de mediu nivel 0 arata ca un amplasament are un impact potential de mediu, autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite titularului prezentarea unui bilant de mediu nivel I sau nivel I si II, in vederea continuarii evaluarii.

Bilant de mediu nivel 1

Scopul si domeniul bilantului de mediu nivel I
Bilantul de mediu nivel I reprezinta procedura de a obtine informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative, anterioare, asupra mediului si consta in identificarea surselor de informatii, culegerea, analizarea si interpretarea prin studii teoretice a informatiilor disponibile si elaborarea raportului la bilantul de mediu nivel I.
Studiile teoretice ale bilantului de mediu nivel I se solicita, in toate evaluarile, prin bilantul de mediu, ale impactului asupra mediului, efectuate asupra unor zone sau instalatii, cu exceptia cazurilor in care autoritatea de mediu competenta decide incetarea evaluarii prin bilant dupa executarea bilantului de mediu nivel 0. Este indicata efectuarea acestor investigatii preliminare pentru orice zone/instalatii cu impact negativ asupra mediului, precum si la schimbarea proprietarului, incetarea sau modificarea profilului unei activitati. Bilantul de mediu va identifica si cuantifica raspunderea pentru starea mediului in zona de impact a activitatii analizate, pentru a stabili asumarea unor obligatii sau acordarea unor compensatii, potrivit prevederilor legale, pentru refacerea calitatii mediului.
In termeni generali, sectiunile bilantului de mediu nivel I trebuie sa identifice domeniile in care impactul asupra mediului, produs de amplasamentele si instalatiile analizate, poate fi semnificativ. Lucrarile se vor concentra asupra modului de conformare cu prevederile legislatiei existente sau in curs de adoptare, precum si asupra investigarii potentialelor poluari ale solului prin activitati desfasurate anterior in zona analizata sau in vecinatatea acesteia.

Domenii de analiza
Utilizarea terenului in zona amplasamentului obiectivului si in vecinatatea acestuia
Va fi prezentata descrierea generala a amplasamentului analizat, continand detalii privind: cele mai apropiate orase, cursuri de apa, arii de interes pentru conservarea naturii, sosele importante, precum si descrierea structurii geologice si a topografiei locale ale amplasamentului si ale vecinatatilor acestuia. Se va identifica si orice obiectiv protejat aflat la mai putin de 500 m de amplasamentul analizat, functie de pozitia acestuia. Zonele rezidentiale, de uz comercial sau industrial, spatiile de recreere si cele fara constructii vor fi indicate specificandu-se distanta si directia fata de amplasamentul obiectivului analizat.
Functie de disponibilitati, se vor prezenta detalii referitoare la apele de suprafata si subterane, aflate in vecinatatea obiectivului, sau informatii generale care sa permita identificarea localizarii, a debitului, a sursei si utilizarii acestora.

Istoricul zonei
Daca sunt accesibile harti istorice, acestea vor fi prezentate si descrise in ordine cronologica, identificand evolutia caracteristicilor importante ale amplasamentului si ale vecinatatilor. Daca nu este posibila folosirea hartilor istorice, vor fi prezentate probe documentate despre istoricul zonei, specificandu-se sursa acestora. Marturiile fostilor angajati ai unitatii pot constitui adesea o sursa buna de documentare.

Posibilitatea poluarii solului
Se vor descrie activitatile desfasurate in prezent in zona analizata. Aceste descrieri, precum si istoricul privind utilizarea zonei, prezentat anterior, trebuie sa asigure posibilitatea identificarii ariilor poluate si a potentialelor poluari, care trebuie descrise cat mai detaliat posibil.

Depozitarea deseurilor
Vor fi identificate deseurile provenite din activitatea evaluata, apreciindu-se cantitatea si compozitia. Se vor descrie si se vor localiza metoda si amplasamentul depozitului temporar ca si al celui definitiv.
Condensatori/transformatori electrici
Se vor prezenta detalii despre orice condensator sau transformator electric, existent in zona sau in apropiere, in special daca acesta va ramane in posesia titularului activitatii evaluate. In functie de vechimea acestor echipamente, se va investiga posibilitatea existentei bifenililor policlorinati in uleiul de transformator (BPC). In caz de incendiu, arderea acestor uleiuri reprezinta un risc serios pentru sanatatea umana. De asemenea, se va evalua integritatea acestor transformatoare, pentru a identifica daca exista scurgeri care au putut contamina solul.

Securitatea zonei
Securitatea zonei trebuie, de asemenea, evaluata in bilantul de mediu nivel I, deoarece o zona care nu este asigurata corespunzator cu paza poate determina poluari accidentale prin efractii sau acte de vandalism.
Este necesara o descriere a sistemului de paza si protectie al zonei. Aceasta trebuie sa includa o descriere a ariilor inconjuratoare, a imprejmuirilor existente, a iluminarii amplasamentului, a sistemelor de alarma sau a paznicilor cu care a fost asigurata zona in ultimii ani.

Masuri de paza impotriva incendiilor
Vor fi prezentate toate masurile de prevenire si stingere a incendiilor, care exista pentru obiectivul analizat. Acestea vor cuprinde marcarea iesirilor de incendiu, asigurarea accesului in aceste zone, dotarea cu mijloace de interventie supuse intretinerii si verificarilor periodice, conform reglementarilor in vigoare.

Evacuarea apelor uzate
Este necesara descrierea generala a sistemelor de evacuare a apelor uzate de pe amplasament. Aceasta descriere trebuie sa cuprinda evacuarea apelor tehnologice, cand acestea sunt descarcate in ape de suprafata sau canalizari; evacuarea apelor menajere provenind de pe amplasament; evacuarea apelor pluviale cu descarcare in ape de suprafata sau in canalizari.
Este important sa se analizeze prevederile autorizatiilor de gospodarire a apelor privind descarcarea apelor uzate in receptori naturali sau acceptul de descarcare a apelor uzate in canalizari, pentru a asigura respectarea conditiilor impuse si pentru a include orice cerinta suplimentara privind epurarea sau preepurarea apelor uzate inainte de evacuare. Trebuie obtinute copii de pe autorizatiile sau acceptele de evacuare a apelor uzate din care se vor identifica cantitatile si calitatea efluentilor, precum si modificarile acestora de-a lungul timpului.
Vor fi consultate autoritatile locale care administreaza receptorul natural sau sistemul de canalizare folosit pentru evacuarea apelor uzate, pentru a identifica eventualele reclamatii privind evacuarea apelor uzate de la obiectivul analizat. Bilantul trebuie sa identifice statia de epurare oraseneasca (sau a altui administrator), care primeste efluentii tehnologici sau menajeri din zona analizata, tipul de epurare si punctul de descarcare a acesteia in receptori naturali (ape interioare sau maritime).
Se vor prezenta detalii referitoare la canalizari. Trebuie identificata destinatia acestor canalizari si tipul sistemului de canalizare (divizor sau unitar), detalii care prezinta o importanta deosebita in cazul unui incident de poluare. Pe planul zonei se vor indica orice posibilitati de interceptare a apelor de suprafata, a scurgerilor accidentale de uleiuri, a  canalizarilor din zonele de depozitare, precum si localizarea si capacitatea de transport a canalizarilor interceptate.
De asemenea, trebuie prezentate observatii privind integritatea sistemului de drenaj de pe intregul amplasament.

Emisii atmosferice
Vor fi identificate toate emisiile atmosferice de pe amplasament. Aceasta identificare trebuie sa cuprinda toate aspectele privind: emisiile din procese de combustie, emisiile directe din procese tehnologice si emisiile din instalatiile de purificare a aerului, pana la sistemele de aer conditionat (daca exista). Trebuie prezentate, de asemenea, detalii privind directia predominanta a vantului.
Cantitatea si natura emisiilor atmosferice vor fi prezentate detaliat, ca si conditiile impuse prin autorizatii, analizand respectarea acestora. Se vor detalia datele privind natura generala a emisiilor, incluzand date despre pulberi in suspensie (fum), emisii toxice, mirosuri etc.
La locul de munca emisiile vor fi monitorizate conform activitatii desfasurate pentru a asigura indeplinirea normelor de protectie si igiena a muncii. Acest lucru este important pentru personalul care lucreaza in spatii inchise si/sau cu substante periculoase. Vor fi descrise sistemele locale de ventilatie, acolo unde exista.
De asemenea, vor fi examinate si prezentate sistemele de aer conditionat si agentul de racire utilizat pentru acestea. Trebuie mentionata orice inregistrare de Legionella pneumophilae, constatata de sistemul de observare.

Impactul zgomotului
Trebuie descrise nivelurile de zgomot generate pe amplasamentul obiectivului si in zonele invecinate. Se vor consulta autoritatile locale pentru a se depista daca au existat plangeri legate de disconfortul produs de zgomotul activitatilor din zona sau din imprejurimi.
Daca nivelurile de zgomot din zona sunt ridicate, se vor prezenta datele din masuratori pentru a dovedi ca disconfortul nu afecteaza auzul personalului si/sau ca impactul zgomotului in afara amplasamentului se incadreaza in valorile standard.
Daca nivelurile de zgomot produse de activitatea analizata provoaca disconfort, vor fi reanalizate amenajarile existente, asigurand masurile necesare pentru a atenua zgomotul de la utilaje sau de la alte activitati generatoare de zgomot, din zona.

Proximitatea cablurilor de tensiune
O examinare succinta trebuie sa identifice si sa localizeze cablurile de inalta tensiune din vecinatatea zonei atat pe cele subterane, cat si pe cele de suprafata. Acest aspect este important pentru ca se considera ca pot aparea tulburari fiziologice ale personalului care lucreaza in vecinatatea cablurilor de inalta tensiune, prin expunere indelungata.

Surse de informare
Fiecare dintre domeniile descrise mai sus poate fi relevant pentru raspunderile privind calitatea mediului, legate de o zona sau o instalatie, iar bilantul de mediu trebuie sa identifice si sa cuantifice aceste raspunderi. Informatiile necesare se pot obtine din surse diferite, inclusiv din urmatoarele:
- examinarea informatiilor de arhiva;
- consultarea actualului si, daca este necesar, a fostului manager al activitatii desfasurate pe amplasamentul analizat;
- consultarea, daca este necesar, a persoanelor care pot furniza informatii relevante, ca,de exemplu, angajati ai unitatii sau membri ai comunitatii locale;
- verificarea documentatiilor relevante asupra amplasamentului, detinute de organizatii locale, judetene si/sau nationale.
Pentru fiecare componenta a studiului este necesar ca prezentarea datelor asupra amplasamentului sa fie interpretate in raport cu caracteristicile generale ale zonei. Astfel, de exemplu, bilantul de mediu trebuie sa ia in considerare aspecte ca: pozitia amplasamentului analizat fata de cursuri de apa de suprafata si tipul receptorului natural implicat in evacuarea apelor; structura geologica; importanta si calitatea apei subterane in zona amplasamentului analizat; pozitia fata de zonele protejate. Aceasta va asigura interpretarea concluziilor nivelului specific amplasamentului in contextul zonal in care este integrat si va permite o evaluare minutioasa pentru orice raspundere potentiala, daca
Continutul-cadru al raportului la bilantul de mediu nivel I este prezentat in anexa A.2.1. din Ordinul nr. 184 din 21 septembrie 1997.
Prezentarea si analizarea bilanturilor de mediu nivel I vor respecta prevederile descrise in continuare:
a) bilantul de mediu nivel I se inainteaza autoritatii de mediu competente, de catre titular, conform procedurii prezentate la art. 5 lit. a) din ordin;
b) procesul de analizare a bilanturilor de mediu nivel I se efectueaza de catre autoritatea de mediu competenta care va face evaluarea tehnica pentru a se asigura ca toate aspectele au fost tratate intr-o maniera satisfacatoare. Cand nu se constata acest lucru, bilantul de mediu nivel I se respinge, iar respingerea, insotita de motivatia acesteia, va fi comunicata in scris titularului;
c) cand intr-un bilant de mediu nivel I se prezinta dovada unei poluari potential semnificative, autoritatea de mediu competenta trebuie sa ceara executarea unui bilant de mediu nivel II si/sau a unei evaluari a riscului; aceasta decizie a autoritatii de mediu competente va fi comunicata in scris titularului. Poate face exceptie de la aceste cerinte bilantul de mediu nivel I cerut in procesul de privatizare; in aceste situatii se vor aplica prevederile cap. VII din prezentul ordin;
d) daca bilantul de mediu nivel I este satisfacator si autoritatea de mediu competenta nu considera necesar un bilant de mediu nivel II sau o evaluare a riscului, se va considera satisfacuta cerinta pentru un bilant de mediu.

Bilantul de mediu nivel II

Investigatiile bilantului de mediu nivel II sunt cerute atunci cand se identifica anticipat poluarea unei zone sau cand rezultatele bilantului de mediu nivel II indica o potentiala poluare a zonei si sunt necesare clarificari privind natura si intensitatea poluarii identificate. Trebuie intreprinse investigatii aprofundate pentru a se realiza o evaluare cantitativa a nivelurilor de poluare din zona analizata. Metodele de prelevare a probelor din diferite medii vor respecta reglementarile, normele metodologice si standardele existente. Acolo unde este posibil, se recomanda recoltarea unei probe-etalon dintr-o zona invecinata neafectata de poluare, pentru a stabili o valoare-cadru cu care sa fie comparat rezultatul probelor din zona poluata.
2. Recomandari privind prelevarea probelor
2.1 Probe de sol
2.1.1 Prevederi generale privind probele de sol
Natura si gradul de poluare a solului se vor stabili pe baza rezultatelor analizelor fizice, chimice si biologice ale probelor de sol recoltate din arealul poluat. Amplasarea punctelor de prelevare a probelor se face tinand seama de natura surselor de poluare si a poluantilor, de gradul de uniformitate al reliefului si de caracteristicile tipurilor de sol dominante.
Numarul de probe ce urmeaza a fi prelevate depinde de marimea suprafetei potential poluate, care se stabileste in functie de sursele de poluare. In unele situatii, sursa predominanta poate fi reprezentata de parti distincte de instalatii/echipamente sau de anumite zone ale unei unitati industriale. Astfel de exemple sunt rezervoarele subterane sau locurile unde au fost depozitate sau imprastiate accidental materiale periculoase. In astfel de situatii, raza de colectare a probelor va porni de la sursa suspectata de poluare, marind distantele dintre punctele de colectare spre zonele presupuse a fi necontaminate.
In alte situatii, cand surse de poluare atmosferica contribuie la poluarea solului, arealul potential poluat se stabileste pe baza modelarii dispersiei poluantilor atmosferici specifici ce pot avea impact asupra solului din jurul sursei. In lipsa datelor pentru modelarea dispersiei poluantilor, se recomanda ca raza suprafetei analizate in jurul sursei sa fie de cel putin 10-15 ori mai mare decat inaltimea cosurilor de dispersie.
La amplasarea punctelor de prelevare a probelor se vor lua in considerare urmatoarele:
- sa fie amplasate pe toate directiile cardinale, in jurul unor surse de poluanti atmosferici, avand grija ca distantele fata de surse, pana la care se preleveaza probe de sol, sa fie mai mari pe directia vanturilor dominante;
- sa se amplaseze, pe fiecare directie in jurul surselor de poluare atmosferica, cel putin cate un punct de prelevare a probelor pe fiecare categorie de folosinta a solului (arabil, pasune, faneata, vii si livezi etc.);
- sa se aprecieze posibilitatea contributiei mai multor surse la poluarea potentiala a solului;
- sa se analizeze influenta reliefului la distributia poluantilor in sol;
- sa fie amplasate puncte de prelevare pe toate suprafetele ce au servit la depozitarea temporara a materiilor prime continand substante periculoase si/sau a deseurilor periculoase.
Acolo unde este relevant, vor fi investigate asimilarea si concentrarea poluantilor in plantele de cultura.
2.1.2 Probe de la suprafata si de sub suprafata solului
Pentru prelevarea probelor de sol se vor marca in prealabil punctele de prelevare pe planul de situatie al zonei. Vegetatia va fi complet indepartata de pe aria de prelevare a probei si se va utiliza un instrument de prelevare care sa asigure prelevarea unui volum de mostra suficient analizei. Acesta trebuie transferat intr-un container adecvat, care a fost pregatit in prealabil pentru a corespunde probei analitice si care va fi marcat in mod clar, identificandu-se numarul probei cu sistemul de evidenta din registrul prelevarilor. In mod normal, probele de sol vor fi prelevate de la doua adancimi diferite (reprezentand adancimile situate la 5 cm si, respectiv, 30 cm de suprafata solului). Cand se presupune ca o poluare atmosferica poate constitui o sursa majora a poluarii solului, vor fi analizate adancimi aditionale, iar suprafata solului trebuie analizata in mod independent de straturile de adancime.
In registrul de evidenta a prelevarilor vor fi consemnate informatii si observatii pertinente despre locul de prelevare. Acestea trebuie sa includa: numarul probei, adancimea de prelevare, tipul si culoarea solului, existenta oricarui miros, prezenta sau absenta apelor subterane si orice alte informatii considerate relevante.
Dupa fiecare proba, instrumentul utilizat pentru prelevare va fi curatat cu atentie pentru a preveni contactul accidental al substantelor continute in probe si alte influente care pot modifica rezultatul analizelor.
Numarul punctelor de prelevare a probelor depinde de marimea zonei analizate. In general, numarul minim al punctelor de prelevare a probelor de sol pe o suprafata potential poluata trebuie sa fie:
Suprafata Numarul punctelor de prelevare
1.000.mp – 4
5.000 mp – 8
10.000 mp – 15
Identificarea parametrilor care trebuie analizati este prezentata in anexa A.3.1.
In zone in care exista poluare semnificativa este necesara efectuarea unui profil de sol pentru aprecierea: adancimii de patrundere a poluantului, limitarilor datorate straturilor de sol ce influenteaza circulatia poluantului si intensitatea poluarii.
Atunci cand este necesara prelevarea de probe din straturi mai adanci se vor practica, respectand prevederile legale, foraje de prospectare. Executarea acestora se va face controlat, mentionand in fisa forajului straturile litologice intalnite si orice parametri ca: mirosuri, tipuri si culori de sol, adancimile la care s-au intalnit ape subterane. Detalii referitoare la foraje sunt prezentate in sectiunea urmatoare.
2.2 Prelevarea probelor din ape subterane
Forajele vor fi executate cu utilaje mecanice rotative, actionate manual sau electric, in functie de structura geologica si de adancimea necesara de forare.
Forajele trebuie executate inecat pentru a mentine neperturbata oglinda apei stratului acvifer din foraj inainte de orice prelevare de probe. De asemenea, forajele trebuie purificate inainte de prelevare pentru a recolta “adevarata” apa subterana si nu apa stocata in put si alterata chimic datorita contactului cu aerul. Cantitatea de apa ce trebuie extrasa pentru a asigura purificarea putului depinde de volumul acestuia si reprezinta, in general, triplul acestui volum. Purificarea si prelevarea de probe vor fi efectuate folosindu-se dispozitive speciale, ca de exemplu, prelevatorul Waterra. Acest prelevator cuprinde un tub de teflon de unica folosinta, racordat la o vana unidirectionala din otel inoxidabil.
Tehnica de prelevare asigura mentinerea constanta a presiunii, evitand orice inadvertente datorate posibilei volatilizari prin vacuum a compusilor organici care pot fi prezenti in proba. Dupa prelevare, proba va fi transferata in recipiente adecvate si transportata imediat la laborator, in vederea efectuarii analizei.
2.3. Studiul gazelor si al vaporilor din sol
Aceste studii ofera date despre concentratiile compusilor volatili si gazosi din sol. Se folosesc pentru a identifica sursa poluantilor volatili (de exemplu: rezervor sau conducta subterana care prezinta scurgeri) sau pentru a monitoriza generarea, emisia sau migrarea gazului din halde de deseuri.
Monitorizarea in situ implica aspirarea gazelor si vaporilor din sol printr-un dispozitiv de masurare fix sau portabil. De obicei se foloseste in acest scop un dispozitiv de aspiratie cu para actionata manual sau cu pompa actionata electric. Pe durata masuratorilor se vor inregistra in sistemul de evidente:
- locul si adancimea punctelor de monitorizare (la instalare);
- prezenta si adancimea apei freatice, daca este depistata;
- citiri de varf si stabile obtinute la instrumentele portabile;
- conditiile atmosferice, inclusiv presiunea atmosferica in momentul masuratorilor.
2.4. Colectare de probe din apele de suprafata
La analiza apelor de suprafata se va avea in vedere obtinerea de probe pentru comparatie, situate in amonte si in aval de zona de interes. Probele de apa, ca si cele de sediment pot fi de interes in evaluare si pot fi obtinute in diferite moduri.
Se vor evita atat cursurile turbulente, cat si apele statatoare care nu asigura probe reprezentative. Trebuie evitate, de asemenea, zonele cursurilor de apa care prezinta un grad redus de omogenizare, situate in aval de gurile de varsare sau langa maluri, cu exceptia cazurilor de un interes specific.
Cand parametrii chimici necesari a fi determinati pot trece in atmosfera (compusii organici volatili sau gaze, de exemplu), proba nu trebuie luata in general de la suprafata.
Sunt preferate, in acest caz, probele luate sub oglinda apei (pana la 50 cm sub nivelul liber al apei). Inainte de prelevarea probei, vasul trebuie clatit, avand grija sa se goleasca continutul in aval de punctul de prelevare. Proba se preleveaza prin imersarea in apa a unui vas cu deschiderea orientata inspre amonte, asigurand umplerea acestuia astfel incat in vas sa nu ramana aer.
Cea mai simpla metoda de a obtine o proba de sedimente (daca adancimea apei permite acest lucru) consta din prelevarea manuala a sedimentului. Trebuie avut grija la scoaterea probei prin interfata dintre apa si sediment, indeosebi in cursurile rapide, unde exista tendinta dislocarii probei. Probele de sediment din cursuri rapide sau adanci se recolteaza cel mai bine cu prelevatoare Grab sau Core, de pe o platforma stationara, cum ar fi un pod, sau dintr-o barca.
2.5. Materiale de constructie
Materialele de constructie sunt prelevate de obicei pentru a identifica azbestul, daca este prezent. Este suficienta o cantitate mica de proba (aproximativ 50 g). Pentru a obtine o proba de material de constructie, este necesar sa se disloce cu grija o bucata de material si sa se puna intr-un container curat, special pregatit pentru proba. Se va inregistra locul de unde a fost prelevata proba. Punctul de prelevare trebuie astfel ales incat sa nu afecteze structura. In timpul prelevarii se vor purta manusi de protectie. Daca materialul este fibros se vor lua masuri suplimentare de protectie pentru a nu se inhala fibre in timpul colectarii.
2.6. Poluarea atmosferica
Determinarea poluarii atmosferice presupune o gama larga de masuratori, de la monitorizarea concentratiilor scazute de poluanti in aer la concentratiile ridicate ale poluantilor din emisiile atmosferice ale surselor. Monitorizarea emisiilor de la surse poate implica atat masuratori momentane, cat si monitorizare continua.
Monitorizarea surselor de emisii atmosferice are o metodologie complexa, al carei cadru este prezentat in normele metodologice aprobate prin Ordinul ministrului apelor, padurilor si protectiei mediului nr. 462/1993. La masuratori se va urmari respectarea stricta a conditiilor de prelevare indicate in continuare:
- Este important sa se identifice o sectiune (izocinetica) adecvata pentru prelevare, aleasa in functie de profilul de curgere a gazelor prin cosul de evacuare sau conducta.
Pentru aceasta se va explora conducta cu un tub Pitot in vederea determinarii profilului
presiunii dinamice a gazului prin conducta pe toata intinderea sectiunii alese pentru prelevare.
- Dupa identificarea sectiunii adecvate pentru prelevare, fiecare acces la liniile de prelevare trebuie sa fie racordat la un orificiu dreptunghiular din conducta. Cand nu sunt folosite pentru prelevare, orificiile vor fi sigilate.
- Prin conductele circulare se recomanda sa fie prelevate cel putin patru probe din puncte situate pe diametre perpendiculare, folosind sonde de monitorizare.
- Pentru efectuarea prelevarilor din conducte inaccesibile direct datorita inaltimii, este recomandat sa se construiasca o platforma de prelevare.
- Pentru monitorizarea parametrilor ceruti se va utiliza echipamentul potrivit acestor determinari.
Pentru monitorizarea aerului ambiental este disponibila o gama variata de echipamente, in functie de parametrii ce se monitorizeaza si de localizarea sistemului, de exemplu pentru monitorizarea igienii locului de munca sau a conditiilor exterioare.
3. Laboratoare de analiza
Dupa prelevarea probelor, exceptand situatiile monitorizarii in situ, este necesar ca acestea sa fie analizate de un laborator competent, care trebuie sa dispuna de dotare tehnica corespunzatoare si acreditare pentru a efectua tipul de analiza cerut.
4. Raportul la bilantul de mediu nivel II
Dupa prelevarea probelor si analizarea acestora, va fi redactat raportul care va cuprinde doua parti: una cu descrierea si rezultatele investigatiilor prezentate individual pentru fiecare dintre sectiunilefolosite, si cealalta cu concluzii si recomandari privind actiunile necesare de realizat. Cuprinsul raportului va fi urmatorul: